"Sunt in al 2-lea rand MC,in primul rand om,astea's versuri scrise in nopti in care n'aveam somn.

 Visez cu ochii deschiși,iar când adorm,mă trezesc la realitate... Realitatea dură,plină de răutăți și pe care oricât aș încerca,nu o voi putea schimba vreodată.

   Vom ajunge într'o zi să fim invizibili,iar farmecul vieții va dispărea pentru totdeauna din mințile și sufletele noastre.

   Vom uita de noi,vom ajunge roboți,fără sentimente,fără remușcări,fără nimic ... Universul va fi prea mic pentru noi. Nu vor mai exista genii,nici rai,nici iad, nici idoli,nici reîncarnare..

  Atunci vom fi pierduți în abisul întunecat al științei și tehnologiei,pierduți în uitare. Ne vom căuta vechile obiceiuri,vom căuta prieteni dragi,dar totul va fi rămas în trecut,departe de noi..

   Și totuși,Timpul,iluzie sau capcană? Suntem sau nu prizonieri în propria viață?
Nu stiu..sincera sa fiu.. Dar stiu ca e viata noastr,si trebuie traita la maxim.
  

 Ai stat vreodata sa te gandesti cat de repede trece timpul. Gandeste'te putin..

  In cazul meu,incerc sa'mi dau seama cand au zburat 17 ani din viata mea..17.. Atatea lucruri care s'au intamplat..atatea amintiri,atatea zambete si lacrimi,atatea regrete si dorinte ascunse,sentimente si pasiuni ascunse,obsesie,durere apoi fericire.

     Stii ce..toate trec ba. Da'le dracu de necazuri si suparari.. :-j. Nu se merita.